Patru din cinci cumpărători români sunt femei

România este una dintre ţările în care locuitorii cheltuie mai mult de jumătate din bugetul de cheltuieli pe produse
proaspete
Doi din cinci cumpărători nu au nici o preferinţă în ceea ce priveşte marca produselor pentru gospodărie

Profilul cumpărătorului român din oraşele mari
şi medii arată că patru din cinci cumpărători principali sunt femei. Potrivit raportului Shooper Trends 2008 realizat de compania
de studii de piaţă AC Nielsen, cumpărăturile din gospodărie sunt din ce în ce mai mult împărţite între responsabili şi membrii influenţatori ai deciziilor din gospodărie. Astfel, bărbaţii îşi menţin poziţia de participanţi moderaţi la cumpărăturile principale, dar au început să îşi lărgească rolul de influenţatori în ceea ce priveşte cumpărăturile pentru gospodărie. Potrivit studiului, în 2008, 78% din cumpărătorii principali sunt femei, în timp ce cumpărătorii influenţatori sunt bărbaţi în proporţie de 68%.
Totodată, se mai arată şi faptul că bucureştenii au un buget alocat cheltuielilor lunare mult mai mare decât cel al locuitorilor din celelalte oraşe ale ţări. „Continuăm să cheltuim mai mult de jumătate din bugetul lunar pe alimente proaspete, atât în oraşe mari, cât şi în cele medii. În gospodăriile cu venituri mai mari, ponderea produselor proaspete este, în mod firesc, mai mică”, potrivit realizatorilor studiului. Comparativ cu 2006, când din totalul cheltuielilor de 613 lei
, 56% erau reprezentate de produsele proaspete, în 2008, la un total de cheltuieli de 624 de lei, 57% din această sumă este cheltuită pe produsele proaspete.
1% din bucureşteni cumpără de la un magazin de tip discounter
Se pare că bucureştenii sunt fideli cumpărăturilor în hipermarketuri, în proporţie de 58%, în timp ce în oraşele mari doar 28% aleg acest tip de magazin. Supremaţia cumpărăturilor din supermarketuri şi magazine de tip discounter este deţinută de populaţia din oraşele medii, de 37, respectiv 27%. Doar 1% dintre locuitorii Capitalei îşi fac cumpărăturile de la un magazin de tip discounter. „În Bucureşti, concurenţa între mărcile româneşti şi cele internaţionale este câştigată de cele din urmă. Cu toate acestea, doi din cinci cumpărători nu au preferinţe atunci când cumpără produse pentru gospodărie. În oraşele mari şi medii, preferinţele sunt împărţite între mărci româneşti şi mărci internaţionale.
Doar unul din cinci cumpărători nu manifestă nici o preferinţă”, se mai arată în studiu. Astfel, 42% dintre bucureşteni nu au nici o preferinţă în ceea ce priveşte marca produsului, 38% preferă mărcile internaţionale, iar 21% cumpără produse româneşti. În oraşele mari, cele mai cumpărate mărci sunt cele autohtone, în proporţie de 41%, cele internaţionale în proporţie de 35% şi 18% dintre cumpărători nu au nici o preferinţă. Totodată, cele mai vândute produse în comerţul tradiţional rămân ţigările, iar în comerţul modern, băuturile carbonatate.