vineri, 27 martie 2009

Creditarea, sacrificată de dragul inflaţiei

BNR a urcat dobânda- cheie la 9,5%
Motivul principal: nivelul ridicat al inflaţiei
Mutarea va scumpi creditele în lei acordate populaţiei
Constrânsă de nivelul ridicat al inflaţiei şi de climatul macroeconomic nefavorabil, Banca Naţională a României a decis ieri să majoreze rata dobânzii-cheie, de la 9% la 9,5%.
După primele două luni din acest an, rata inflaţiei s-a situat la 1,57%, în timp ce inflaţia anuală a urcat la aproape 8%. Ţinta de inflaţie a BNR pentru acest an este de 3,8% plus/minus un punct procentual, iar pentru 2009 de 3,5%, cu acelaşi interval de variaţie.
Majorarea dobânzii-cheie cu 0,5 puncte procentuale, la 9,5% pe an, va duce la creşterea dobânzilor pentru creditele şi depozitele în lei, dar rămâne de văzut care va fi impactul asupra evoluţiei monedei naţionale. "BNR nu se putea eschiva de la această majorare, mai ales că toată lumea este de acord că pe martie inflaţia anualizată va fi de peste 8%. Este bine că BNR nu a sărit calul şi a majorat dobânda de politică monetară cu numai 0,5%. 10% ar fi afectat mai mult decât trebuie creditarea şi creşterea economică",apreciază analistul financiar Bogdan Baltazar.
Evenimentul este aşteptat cu interes de mediul business şi nu numai, datorită oportunităţii atragerii de capital străin.
Astfel, pentru a-şi acoperi riscurile, băncile comerciale vor mări dobânzile practicate la toate tipurile de credite, peste 9,5%, ceea ce va duce la creşterea ratelor lunare pe care le plătesc clienţii acestora şi, implicit, la imposibilitatea tot mai multor români de a-şi achita ratele
la credite. Dobânda-cheie a fost majorată pe fondul presiunilor inflaţioniste interne şi al crizei financiare de pe plan mondial.
Este cea de-a treia majorare de la începutul anului şi cea de-a patra în ultimele şase luni, aceasta evoluând de la 7% la 9,5%, cât este în prezent. În ceea ce priveşte viitoarele măsuri pe care BNR le-ar putea lua în următoarele şedinţe de politică monetară, analiştii financiari consideră că acestea vor depinde de evoluţia pieţelor internaţionale, destul de instabile, şi de parametrii macroeconomici.
Cursul de schimb se poate aprecia, dar nu este obligatoriu
Cu nivelul actual, dobânda de politică monetară din România a ajuns să fie de peste patru ori mai mare decât cea a FED (2,25%) şi de peste două ori mai mare decât cea afişată de BCE (4%).
Datorită acestui motiv şi faptului că tot mai mulţi bancheri vor creşte dobânzile pentru depozite, în vederea asigurării de lichidităţi, în teorie, ar urma ca investitorii străini să devină interesaţi de dobânzile ridicate practicate pe piaţa financiară românească, ce le pot majora rapid profiturile. Aceştia vor face plasamente în valută, care vor conduce la aprecierea monedei naţionale şi, implicit, la diminuarea preţurilor.
Analiştii însă nu sunt atât de optimişti, considerând că măsurile monetare vor avea efect de scurtă durată asupra inflaţiei şi a cursului de schimb. Mai mult, efectul final ar putea fi total în dezacord cu intenţiile BNR, şi anume încurajarea creditării în valută:
"Eu nu cred că leul se va aprecia decât neînsemnat, pentru că acest 9,5% era deja luat în calcul, dat fiind că pe piaţa interbancară erau dobânzi de 10-11%". (analist financiar Bogdan Baltazar)
"Efectul asupra cursului va fi aproape nul, pentru că majorarea dobânzii era inclusă în preţ. Leul s-ar fi depreciat sau apreciat, dacă BNR ar fi oferit o surpriză. În ceea ce priveşte dobânzile la credite şi la depozite, acestea vor creşte în perioada următoare". (economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru)
"Mă aşteptam la măsuri de limitare a creditului în valută. Creşterea dobânzilor la lei va încuraja migrarea către împrumuturile în valută". (directorul de investiţii al Interamerican Pensii, Radu Crăciun)
"Consider decizia de majorare a dobânzii de politică monetară ca fiind neadecvată pentru economia României, atât în raport cu contextul extern, cât şi în raport cu actuala stare a economiei naţionale. Măsura ar putea avantaja creditarea în valută, în pofida creditării în moneda naţională". (economistul şef al BRD - Groupe Societe Generale, Florian Libocor)