Demoniada moldovenească - fraudele din 5 aprilie 2009 (I)

În RM mor din ce în ce mai mulţi oameni, potrivit Biroului Naţional de Statistică, dar numărul alegătorilor creşte misterios.
• Într-o singură secţie de votare din Ungheni au votat fără acte de identitate 610 alegători.
• Comuniştii au umblat pe la casele
oamenilor şi au cerşit voturi. Pentru cetăţenii care solicitau să voteze la domiciliu, votau membrii comisiilor electorale.
• Listele suplimentare, cele de votare la domiciliu şi alte liste suspecte au adus comuniştilor un număr însemnat de voturi.
• Principalii aliaţi ai comuniştilor în opera de fraudare a alegerilor au fost CEC, CCA, MAI şi MDI.

În pofida declaraţiilor insistente ale lui Voronin şi ale Comisiei Electorale Centrale (CEC) precum că alegerile din 5 aprilie au fost corecte, fraudele depistate de către partidele de opoziţie demonstrează clar că scrutinul a reprezentat un masacru. Bazată pe batjocură şi sacrilegiu, drama din 5 aprilie a antrenat nebunii, morţii, necăjiţii fugiţi din ţară, bătrânii, nelegiuiţii, bolnavii, zombaţii, precum şi cei care s-au lăsat şantajaţi şi intimidaţi. Toată această masă de marionete a influenţat substanţial rezultatul votării, fiind utilizată, prin multiple şi chiar inumane metode, pentru a asigura ultima victorie comunistă. De aceea, când CEC a permis Opoziţiei să verifice rezultatele alegerilor, PCRM, pentru a nu-i fi descoperită crima, a cerut imediat Curţii de Apel să interzică copierea listelor electorale, apoi a solicitat numărarea repetată a voturilor, sărăcind neîntemeiat bugetul de stat şi, în cele din urmă, a astupat urechile înalţilor judecători ai Curţii Constituţionale, făcându-i să valideze cu ochii închişi alegerile….

Vă prezentăm mai jos doar fraudele argumentate, descoperite de Opoziţie, din care se înţelege că, la 5 aprilie, s-a recurs la o falsificare generală. Dacă, verificând doar 20% din 15 raioane ale RM, AMN a descoperit fraude în proporţie de 6-7%, PLDM a depistat 6.319 fraude, iar PL - 20 de mii (verificând 14% din toate listele), cifrele la nivel naţional trebuie să aibă într-adevăr conotaţii criminale. Or, comuniştii au folosit toate posibilităţile de a-şi asigura o victorie falsă, iar observatorii pur şi simplu n-au fost pregătiţi pentru o operă de falsificare atât de elaborată. Astăzi, discursul de ură şi de exterminare a Opoziţiei, declanşat de Voronin, dă de înţeles că PCRM va folosi orice mijloc pentru a truca şi rezultatele din 29 iulie. De aceea, e important ca fiecare alegător să înţeleagă care au fost fraudele comise şi să fie foarte precaut până atunci, dar şi în ziua alegerilor, ca să se evite repetarea falsificării generale din 5 aprilie.

CEC a susţinut fără rezerve PCRM

În toată campania electorală, CEC a dat dovadă de un comportament controversat şi dubios, favorizând deschis PCRM şi sfidând deschis legislaţia electorală. Iată principalii paşi ai Comisiei, care i-au netezit lui Voronin calea către victorie:
- a sfidat prevederile Codului Electoral (CE), permiţându-i candidatului Z. Greceanâi să nu-şi suspende funcţia de prim-ministru;
- a neglijat faptul că membrii guvernului, care au depus declaraţii de suspendare din funcţii, au cheltuit importante resurse administrative (inclusiv un set de o mie de computere primite pentru şcoli din China) în favoarea PCRM, prezentându-se alegătorilor ca reprezentanţi ai Puterii;
- a ignorat faptul că PCRM a monopolizat, cu susţinerea Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) - o altă unealtă electorală comunistă -, posturile de televiziune cu acoperire naţională, transformându-le în instrumente ideologice de manipulare a opiniei publice. Zilnic, aceste mass-media difuzau reportaje în care persoane oficiale făceau agitaţie pro-comunistă şi denigrau celelalte partide. Fiind astfel total dezinformaţi, o mare parte a cetăţenilor din sate s-au pomenit manipulaţi psihologic, ca să vadă într-o singură direcţie - un singur partid şi un singur lider. Discreditarea concurenţilor electorali a fost subiectul a peste 100 de contestaţii şi sesizări în instanţele de judecată, procuratură şi alte instituţii, care la fel s-au lăsat influenţate de comunişti;
- a examinat tendenţios şi unilateral, în favoarea PCRM, toate contestaţiile depuse de către concurenţi electorali din Opoziţie;
- împreună cu CCA, nu a sancţionat PCRM, ci a tergiversat nejustificat examinarea fraudelor comise de acest partid, favorizând ilicit ilegalităţile comuniste şi susţinând discriminarea altor concurenţilor electorali;
- a ignorat faptul că peste hotare muncesc mai mult de 800.000 de cetăţeni ai RM şi nu a întreprins măsuri pentru a deschide secţii de votare în afara misiunilor diplomatice. Fiind în majoritate necomunişti, alegătorii din străinătate au fost lipsiţi premeditat de dreptul de a-şi exercita votul şi, în consecinţă, în străinătate au votat doar 16 mii de moldoveni;
- a eliminat obligativitatea de a marca buletinele de vot cu ştampila secţiei de votare - un element foarte important în pregătirea terenului pentru falsificare. Astfel, alegătorii care veneau la votare cu buletine de vot ascunse în geantă sau cărora membrii comisiei le eliberau în taină mai multe buletine (asemenea cazuri au existat şi le vom exemplifica), le împătureau pe toate neobservat şi le puneau în urnă.

Prin şantaj şi forţă, şi MAI a lucrat pentru PCRM

Ministerul de Interne a fost implicat în mod organizat în campania electorală. Prin metode de şantaj, corupere şi ameninţări, poliţia a întreprins măsuri de intimidate a electoratului, forţându-l să voteze PCRM. Numeroase cazuri de acest gen au fost făcute publice de către concurenţii electorali. Printre cei mai înverşunaţi promotori ai comuniştilor s-au numărat poliţiştii de la Orhei. Ei au devenit cunoscuţi prin sprijinul acordat unor tipi alcoolizaţi, care comiteau atacuri huliganice la întâlnirile cu alegătorii ale altor partide. AMN a făcut publică o sinteză a MAI, care conţine o analiză strategică de influenţă asupra electoratului din partea poliţiei. Prin asemenea metode, în oamenii simpli a fost însămânţată frica, în infractori – curajul de a comite nelegiuiri, în agenţii economici – groaza de a fi lipsiţi de afaceri.

Marea fraudă preelectorală a fost opera MDI

CEC minte şi atunci când declară că numărul de alegători în lista Ministerului Dezvoltării Informaţionale (MDI) a crescut din cauza că aici au fost incluse persoanele care au atins în acest an majoratul. Fireşte, Comisia nu poate recunoaşte introducerea în listă a decedaţilor, a celor cu dereglări mintale sau a altor persoane care nu au dreptul la vot. Însă, oricum, e imposibil ca numărul alegătorilor să crească, în condiţiile în care populaţia RM scade treptat. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în 2005, populaţia RM constituia 3 mln. 600 mii 400 cetăţeni, în 2006 – 3 mln. 589 mii 900, în 2007 – 3 mln. 581 mii 100, în 2008 - 3 mln. 570 mii 100 şi în 2009 – 3 mln. 567 mii 500. Deci, moldovenii mor din ce în ce mai mulţi, iar numărul electorilor din registrele MDI creşte vertiginos. Dacă în 2005 acesta era de 2 mln. 400 mii, în acest an ministerul a prezentat iniţial la CEC o listă de peste 3 mln.(!) de alegători. Faptul că aceasta a fost falsificată ni-l demonstrează şi reacţia nesănătoasă a MDI - după ce AMN a avertizat despre pericolul unei mari fraude, ministerul a schimbat imediat lista, anunţând deja 2 mln. 600 mii de alegători. Însăşi jonglarea cu asemenea cifre este penibilă şi s-a reflectat apoi în fraudele descoperite. Nici noua listă nu inspiră încredere, deoarece însumează cu 200 mii mai multe nume decât în 2005. Ascunzându-şi, probabil, intenţiile, CEC a ignorat iarăşi Codul Electoral, care o obligă să controleze, în colaborare cu organele administrative publice şi cele locale, întocmirea şi verificarea listelor. Autentificarea acestora a fost lăsată pe seama birourilor electorale, cu numai 20 de zile până la alegeri. Mai mult, listele au fost trimise primăriilor pentru verificare într-un program electronic, în care, potrivit unor edili, era greu sau imposibil de efectuat modificări. Ulterior, după ce numerele actelor de identitate din liste au fost corectate manual în ziua alegerilor, s-a dovedit încă o dată că MDI a furnizat informaţie falsă.

Secţii de votare cu peste 3000 de alegători

La secţia de votare nr. 267 din Bubuieci în lista de bază au fost incluşi 3.435 alegători, deşi CE stipulează că numărul maxim de alegători la o secţie nu poate depăşi cifra de trei mii. La aceeaşi secţie, lista suplimentară şi cea a persoanelor care au votat la domiciliu lipsesc.

Liste neautentificate de primari şi şefii biroului electoral

În multe cazuri, listele electorale n-au fost semnate iniţial de primari. Doar la Hânceşti, încălcarea a fost depistată la 63 din cele 69 de secţii din localitate. O altă fraudă este că listele nu au fost semnate şi autentificate de preşedinţii şi secretarii birourilor electorale. Tot la Hânceşti s-au înregistrat astfel de cazuri în 60 de secţii. De exemplu, la secţia nr. 6/20 din s. Cotiujeni, r-l Briceni, au fost întocmite trei liste electorale, dar niciuna nu a fost semnată şi autentificată. Respectiva metodă face posibilă schimbarea listelor electorale cu altele pregătite din timp.

Lipsa proceselor-verbale a făcut posibilă schimbarea urnelor

În ziua alegerilor, înainte de deschiderea votării, membrii comisiei de votare sunt obligaţi să întocmească câte un proces verbal, care să fie semnat de toţi cei prezenţi, iar un exemplar al acestuia urmează să fie introdus în urna de vot. La 5 aprilie, această prevedere a fost ignorată în foarte multe localităţi, iar la Hânceşti - în toate cele 69 de secţii. Ca rezultat, urnele cu buletinele de vot puteau fi schimbate pe parcursul zilei, fapt consemnat şi de către unii observatori.

Cea mai frecventă fraudă - s-a votat fără actul de identitate

Ion Nosalciuc, reprezentantul Guvernului şi preşedintele PCRM din Orhei, a votat ilegal, fără act de identitate. La secţia nr. 14 din Orhei, frauda s-a comis de 21 de ori, la secţia nr. 4 - de 19 ori, la secţia nr. 1 - de 9 ori etc. Numărul persoanelor care au votat, la 5 aprilie, fără buletin de identitate bate recordurile, ceea ce arată că frauda s-a comis intenţionat. Punându-şi doar semnătura în dreptul numelui şi neprezentând niciun act, se putea de votat pentru oricine - de la copii până la decedaţi din orice localitate a lumii. Nu-i exclus că în aceste liste au figurat şi nume inventate - ale unor persoane inexistente. La secţia nr. 29 din Ştefan-Vodă pe liste lipsesc cu desăvârşire seria şi numărul de buletin ale tuturor alegătorilor, iar şase persoane sunt şterse nemotivat cu o linie. Numai la Făleşti, din listele controlate s-a depistat că au votat fără documente
3000 de persoane, la Briceni - circa 1000, la Cahul - 268, iar la secţia nr. 10 din Ungheni aceştia au reprezentat 610 (!) din 2.034 de alegători. La Leova, la secţia nr. 39 din s. Cuporani au votat fără buletine de identitate 78 de persoane, la secţia 38 din s. Tigheci - 36, iar 28 dintre ei au votat repetat şi pe listele suplimentare în s. Cuporani. La Şoldăneşti, la o singură secţie de votare, nr. 9, din s. Cobâlea, au votat fără documente 65 persoane, iar la secţia nr. 1 din Donduşeni - 50 de persoane. În mun. Chişinău, la secţia nr. 280 din s. Grătieşti au votat fără act de identitate 30 de alegători, iar la Sângera – 26. La secţia nr. 1 din Căuşeni au votat astfel 14 persoane, la secţia nr. 2 - 18, iar la secţia nr. 46 din s. Tocuz - 61. Asemenea exemple există cu nemiluita, iar partidele de Opoziţie dispun de liste care confirmă frauda.

… fără a indica domiciliul sau viza de reşedinţă

În s. Pruteni, r-l Făleşti, la secţia nr. 53 au votat 837 persoane fără domiciliu şi viză de reşedinţă. Fără a prezenta fişa de însoţire a actului de identitate, se face posibilă votarea nestingherită într-o localitate a cetăţenilor care locuiesc în altă localitate sau votarea multiplă - acelaşi om votează la diferite secţii de votare. Astfel au mai votat două persoane - Irina Dricol şi Elena Ştirbu – la secţia nr. 6/28 din s. Larga, Briceni, alte două - la secţia nr. 13 din s. Bujor, Hânceşti, nouă persoane - la secţia nr. 15 din Orhei. La secţia nr. 37 din s. Moldovanca, r-l Făleşti au fost făcute manual două liste - de 17 şi, respectiv, 45 persoane - toţi fără excepţie fiind fără domiciliu.

Au votat în baza codului personal din 13 cifre

Potrivit Codului Electoral, cetăţenii RM au dreptul să voteze fie cu buletinul de identitate, fie forma nr. 9 sau cu livretul militar, dacă votantul îşi satisface serviciul militar. Legea nu prevede ca în listele electorale să fie inclus codul personal de 13 cifre - şi în acest caz, ar putea vota persoane străine localităţii pentru ei sau pentru alţii. Un caz similar a fost depistat în s. Volintiri, Ştefan Vodă, unde foarte mulţi alegători şi-au înscris codul personal în dreptul numelui. Verificând listele, PL a stabilit că Maftiuc Alexandra din acest sat, în vârstă de 91 de ani, ar fi votat în baza codului de identitate, care, de fapt, aparţine unui oarecare Constantin Marariţă… Solicitate de TIMPUL, rudele dnei Maftiuc ne-au spus că nu-l cunosc pe Marariţă şi că femeia a votat la domiciliu, în baza paşaportului sovietic. De unde rezultă că Maftiuc a votat pe altă listă, iar aici numele şi semnătura i-au fost introduse în mod fraudulos. Cu număr de identitate au mai votat 354 de persoane la secţia nr. 46 din s. Sărata-Mereşeni, Hânceşti, 2.369 - la secţia nr. 13 din s. Bujor, Hânceşti, 1.349 - la secţia nr. 45 din s. Mereşeni, Hânceşti, şi alţii.


…în baza certificatelor de căsătorie, a numerelor de maşină etc.

Impactul acestei fraude este identic celor de mai sus. Cu acte neprevăzute de CE poate vota oricine şi oriunde, dar votarea este ilegală, fiindcă nu dă certitudinea că respectivul alegător locuieşte de facto în localitatea cu pricina sau că se află în RM. De exemplu, la secţia nr. 15 din s. Costeşti, Ialoveni, cetăţeanul Petro Sprincean a votat cu certificat de şedere CR 4400427, care nu dă dreptul la vot. La secţia nr. 2 din Hânceşti, 8 cetăţeni au votat cu paşaportul turistic. La secţia nr. 4 din Glodeni, Boboc Violeta şi Lupuşor Ludmila au votat cu certificatul de căsătorie. La secţia nr. 53 din s. Pruteni, Făleşti, Urzică T. a votat în baza unui act nevalabil - CJA 251323. La Cristeşti, Nisporeni, două persoane au votat cu livretele militare, deşi nu se aflau în serviciu. La secţia nr. 43 din Nisporeni, 68 de alegători au votat cu acte de identitate nevalabile. Alţii au votat cu permise de conducere sau numere de înmatriculare a maşinilor…

O metodă eficientă de falsificare - listele suplimentare

O mare parte a listelor suplimentare nu au fost autentificate şi au reprezentat doar un şir de nume şi semnături. Un exemplu surprinzător de mare de votanţi pe suplimentare s-a înregistrat la Orhei, dar această practică s-a folosit şi în alte localităţi. La secţia nr. 16 din Cahul, pe suplimentare au votat ilegal 65 persoane, la secţia nr. 20 din acelaşi oraş - 48 persoane, neindicându-se la nimeni anul naşterii, actul de identitate şi adresa la domiciliu. 28 de alegători de pe listele de bază din s. Tigheci, Leova au votat şi pe listele suplimentare în s. Cuporani. La secţia nr. 43 din s. Ulmu, Ialoveni, pe listă suplimentară neautentificată au votat ilegal un număr exagerat pentru un sat - 75 persoane, şi toţi fără acte. Nicio informaţie nu e indicată nici la cei 42 de alegători de pe lista suplimentară a secţiei nr. 33 din s. Hagimus, Căuşeni, dar nici la cei 102 alegători de pe lista suplimentară a secţiei nr. 6/13 din s. Caracuşenii Vechi, Briceni. La secţia nr. 6/1 din Briceni au fost întocmite trei liste suplimentare, toate neautentificate, ceea ce a generat falsificarea a 26 semnături. Şi mai multe au fost făcute la secţia nr. 6/38 din s. Teţcani, Briceni - 7 la număr şi toate neautentificate, ceea ce a permis falsificarea a 14 semnături. Dacă nu conţin toate datele stipulate de Codul Electoral, listele suplimentare, prevăzute pentru alegătorii care nu se află în lista de bază, pot presupune fraude majore, prin scrierea unor nume (existente sau fantomatice), însoţite de semnături.

Cerşitul de voturi, prin votarea la domiciliu

În lista de votare la domiciliu semnează persoanele care solicită să voteze la domiciliu. Acestea au fost întocmite similar celor suplimentare – foarte multe au rămas nesemnate şi neautentificate, slujind şi ca remediu pentru cerşit voturi. Cazurile depistate ne demonstrează că, la 5 aprilie, o parte din aceste liste au fost pregătite dinainte, fără solicitarea votanţilor. De exemplu, la secţia nr. 6 din s. Briceni, r-l Donduşeni, lista de votare la domiciliu a fost întocmită, fără a fi autentificată, din propria iniţiativă a membrilor biroului electoral, cointeresaţi să cerşească voturi. În consecinţă, din cele 64 de persoane incluse în listă, 8 au refuzat categoric să voteze. Un caz interesant a avut loc şi la secţia nr. 20 din s. Misovca, Ialoveni, unde secretarul organizaţiei primare a PCRM, Pisarenco Tatiana, a întocmit lista de votare la domiciliu de una singură şi, fără să anunţe pe cineva, s-a pornit de la casă la casă, reuşind să cerşească 31 de voturi. Lucruri trăsnite s-au întâmplat şi la secţia nr. 6 din s. Doroţcaia, Dubăsari, unde au fost întocmite tocmai 4(!) liste de votare la domiciliu. În prima
listă, la fel nesemnată şi neautentificată, au semnat 27 de alegători, dintre care multe semnături erau făcute de aceeaşi mână. Şi a doua listă, cu 27 de persoane, conţine semnături identice, iar 12 alegători nu şi-au indicat numerele actelor de identitate. Aceleaşi gafe s-au observat şi pe celelalte două liste. În unele cazuri, persoanele care au solicitat benevol să voteze la domiciliu au fost, elementar, minţite. Bunăoară, la secţia nr. 6/28 din s. Larga, r-l Briceni, Bejenari Gh., invalid de gradul II, a rugat să voteze acasă. Din motive
inexplicabile, membrii comisiei nu s-au deplasat la domiciliul său, iar după verificarea listei, s-a stabilit că, deşi Bejenaru nu votase, semnătura sa era în listă.

Liste nemotivate, suspecte

Au mai fost depistate un şir de liste, despre care putem doar să presupunem că sunt liste electorale şi în care, de asemenea, putea semna oricine şi de câte ori vroia. Ca şi listele suplimentare şi cele cu votare la domiciliu, acestea - toate neautentificate - puteau fi pregătite anterior de către membrii birourilor electorale antrenaţi în fraudarea scrutinului, pentru ca, în seara de 5 aprilie, să le strecoare pe neobservate alături de celelalte liste. De exemplu, la Grătieşti au fost întocmite două liste, cu 43 şi, respectiv, 17 alegători, în care nu-s indicate nici măcar numerele secţiilor de votare, nemaivorbind de lipsa ştampilei şi a semnăturii preşedintelui biroului electoral. O listă identică, dar cu 38 de semnături făcute de aceeaşi mână, a fost făcută şi la secţia nr. 6/20 din s. Cotiujeni, r-l Briceni. La secţia nr.6 din s. Doroţcaia, Dubăsari, în afară de listele suplimentare, mai există un fragment de listă nesemnată, din 10 alegători, care nu se înţelege ce fel de listă e. Asemenea exemple sunt foarte multe.

Fraudele de mai sus sunt doar câteva - mai puţin de jumătate - din toate cele descoperite de către Opoziţie în procesul de verificare a listelor electorale. Exemplele prezentate nu sunt unice şi ele pot fi argumentate în baza probelor acumulate de către PL, PLDM şi AMN. Despre alte fraude citiţi peste o săptămână.