Romania: un greu examen international

Saptamana trecuta Romania a trecut un greu examen international. Luni seara, dupa summit-ul Uniunii Europene, Jacques Chirac, presedintele Frantei, a lansat un atac dur la adresa tarilor candidate, inclusiv Romania, pentru ca s-au aliat pozitiei SUA in criza irakiana. Presedintele f
rancez era iritat ca alaturi de Marea Britanie, Italia, Spania, Portugalia si Danemarca s-au aliniat Cehia, Ungaria, Polonia, cele trei tari baltice, Romania si Bulgaria. Chirac a calificat gestul drept "primejdios", lipsit de comportament responsabil si de buna crestere si a adaugat un avertisment ascuns: "extinderea UE mai trebuie ratificata, si in unele cazuri chiar prin referendum". Un loc special in acest repros a fost rezervat Romaniei si Bulgariei, amenintate ca astfel si-au micsorat sansele aderarii. Cum s-a ajuns la o pozitie atat de inversunata a Frantei fata de politica Americii? Putina istorie e necesara. In 1956, generalul De Gaulle a invitat la Paris cele doua superputeri in persoana generalului Eisenhower si a lui Nichita Hrusciov. Dar in toiul summit-ului a venit vestea ca deasupra teritoriului URSS a fost doborat un avion american de spionaj U-2. Reactia lui Hrusciov a fost atat de violenta, incat Eisenhover a ordonat ca trupele NATO sa fie puse in stare de alarma. De Gaulle si-a dat atunci seama ca Franta poate fi atrasa intr-un razboi fara a fi consultata si ulterior a decis retragerea Frantei din comandamentul militar al Pactului. Jacques Chirac este un discipol fidel al generalului De Gaulle si in ultima vreme s-a straduit sa reduca influenta americana in Europa prin tandemul franco-german. Dar cele 12 state din est au schimbat raportul de forte din Europa in favoarea SUA si asta explica iritarea lui Chirac.
Presedintele Iliescu a ripostat energic, dar cu vadita bonomie, lui Chirac, "de altfel bun prieten al Romaniei", care a avut o "reactie emotionala". El a spus: "Traim in secolul XXI, nu XIX, iar asemenea divergente normale intr-o familie democratica se discuta intre membrii ei in liniste, cu calm". Iliescu a adaugat ca nu intelege abordarile" arogant aristocratice", potrivit carora unii membri ai familiei europene sunt mai indreptatiti sa aiba pareri decat altii. O riposta tare, dar plina de tact.
Iesirea nervoasa a lui Chirac a starnit mare ecou international. Premierul Tony Blair a afirmat ca statele candidate au acelasi drept sa se exprime ca si Franta sau Marea Britanie. Chris Patten, comisarul UE, a spus ca Uniunea Europeana nu este Pactul de la Varsovia, iar Pat Cox, presedintele Parlamentului European, a spus ca in lipsa unei pozitii comune a Uniunii Europene, candidatii nu trebuie criticati. Aici este miezul problemei pe care l-am subliniat, ca in lipsa unei pozitii comunitare, Romania a actionat conform interesului national care in acest moment dicta sa jucam cartea americana. La Madrid am jucat cartea franceza si n-am fost acceptati in NATO, la Praga am jucat cartea americana si am reusit.
De altfel, si Parisul si-a dat seama ca Chirac a sarit peste cal. Chiar a doua zi, purtatoarea de cuvant a presedintiei, Catherine Colonna, a declarat presei ca Franta ramane devotata largirii UE in Europa de Est si ca doreste ca orice piedica pe acest drum sa fie evitata. Presa franceza apreciaza ca Chirac tine sa dreaga busuiocul. Aflat la Sofia, ministrul francez de interne Sarkosy a reafirmat si el pozitia Frantei pentru extindere si a precizat ca o face cu acordul presedintelui Chirac. In vizita la Bucuresti, comisarul UE pentru extindere Gunther Verheugen, a cautat si el sa dreaga lucrurile. Dupa ce declarase la Bruxelles ca statele candidate nu vor mai adopta decizii controversate, a intors foaia la Bucuresti: "Este o neintelegere sa crezi ca viitorii membri ar incerca sa imparta UE in doua tabere - una proeuropeana, alta proamericana". Verheugen a fost apoi numai lapte si miere: "Acesta e primul guvern roman capabil a indeplini criteriile de aderare". Pana la urma sapuneala lui Chirac s-a transformat intr-o consolidare a pozitiei internationale a Romaniei.