Creierul fuziunii PD-PLD si principalul strateg al PD-L explica de crede ca PSD nu va ajunge la guvernare dupa alegerile din acest an, cind se vor produce “regrupari”. Pentru PNL profeteste “o mare tulburare” dupa ce Tariceanu nu va mai fi premier. Il atinge si pe Traian Basescu sustinind ca Vasile Blaga, daca va candida
, va fi ales si va deveni cel mai bun primar pe care l-a avut Bucurestiul vreodata.
Dupa cum stie toata lumea deja, PNL si PSD sint in negocieri si incearca sa puna la punct un proiect de colaborare cel putin dupa alegeri. Acest lucru reprezinta un pericol pentru PD-L, si anume ca in cazul in care chiar daca obtine cel mai mare numar de voturi sa piarda guvernarea. Aveti un plan B pentru aceasta situatie?
Exista un singur plan in situatia asta. N-avem nevoie de un plan B. Daca ajungem la un plan B va fi foarte rau. Dvs ati vorbit de cistigarea alegerilor si de pierderea guvernarii.Putem sa cistigam cu o majoritate firava si atunci guvernarea va fi un lucru foarte greu si va trebui sa facem compromisuri.
Dar eu cred ca acum sintem intr-o situatie mult mai buna decit era Alianta DA in 2004. Nu uitati un lucuru. Am reusit sa construim un partid, PD-L care are prima sansa in alegerile care vin in conditiile in care n-am fost la putere in perioada asta. De obicei, intr-o asemenea situatie, cum s-a intimplat in 1996-2000 stinga a fost in ascensiune. Ei bine, prin modul in care am gindit lucrurile, prin modul in care am asezat pe teren jucatorii, am oprit ascensiunea stingii.
Inteleg ca dl Tariceanu v-a facut un bine ca a dat PD-ul afara de la guvernare? Ca altfel nu ajungeati aici.
A facut o prostie foarte mare pentru PNL dar a facut un lucru foarte bun pentru noi. Eu preferm insa ca PD-ul sa nu fie dat afara de la guvernare si ca PNL sa nu fie acaparat de grupul petro-liberal. Dar asta e istorie. Important e ca in 2008 noi reusim sa avem o formula politica care sa blocheze accesul PSD-ului la guvernare.
Pai inca nu aveti?
Ba da,
Ba nu, ca tocmai vorbeam de negocieri PNL-PSD
Aici voiam sa ajung. Problema e ca ei nu au decit variante perdante. Daca merg de unii singuri pierd, daca merg impreuna, pierd.
Va dau o varianta care nu-i chiar perdanta, aceea ca ei sa se inteleaga in culise sa guverneze impreuna daca suma procentelor obtinute separat e mai mare decit a PD-L-ului
Ei bine, aici vreau sa va spun doua lucruri. Primul tine de mecanismul constitutional al Romaniei care asa cum este bun sau prost, e in vigoare, al doilea tine de mecanismul psihologic al politicienilor romani.
Vreti sa spuneti ca oricum presedintele va numi un premier de la PD-L?
Da, asa va face, va numi un premier de la partidul cu cele mai multe voturi
Dar poate nu va trece in Parlament
Dar, dvs ati vazut din ‘90 incoace un parlamentar proaspat ales care sa spuna, eu de miine imi dau demisia? Asadar, in acel moment se vor produce regrupari. Asadar, nimeni nu mai e acum atit de naiv ca sa creada ca se pot face asemenea intelegeri inainte de alegeri care sa ramina valabile dupa alegeri. Si acesta este mecanismul psihologic al politicienilor romani. Si mai ginditi-va la altceva. In ’92-’96, Vacaroiu a condus patru ani cu un guvern minoritar, chiar si Nastase a inceput cu un guvern minoritar
Atunci cind l-ati sprijnit dvs
Atunci, pentru patru luni de zile si nu regret lucrul asta. Atunci era o situatie extreme de tensionata pentru Romania si eu cred ca si acum as face acelasi lucru pentru ca blocarea lui Vadim Tudor si a PRM in acel moment era necesara. Iar integrarea Romaniei in NATO si in UE a fost posibila si pentru ca PNL a avut atunci aceasta strategie. Si daca tot ati deschis subiectul, astazi ce sa mai spui de Bogdan Olteanu care e brat la brat cu Nastase, cu Hrebenciuc …
Pai daca insistati, va intreb si eu: era mai onorabil PSD-ul de atunci decit cel de acum?
O secunda. Atunci, cum v-am spus, era o situatie de conjunctura, pentru patru luni, pe cind acum de doi ani stau impreuna.
Ati spus mai devreme ca intr-o anumita situatie ati putea fi nevoiti sa faceti unele compromisuri. Care ar fi acelea?
Exista doar doua compromisuri pe care le-am putea face. Unul e sa facem o coalitie cu PNL, dar fara Tariceanu, si unul cu vesnica solutie, reprezentantii minoritatii maghiare.
Dar cum fara Tariceanu? Vorbiti de acel grup petro-liberal. Cine dintre cei care conduc acum PNL nu este petro-liberal?
Nouazeci la suta din baza partidului. Hai sa ne imaginam ca s-a terminat acest ciclu electoral si ca Tariceanu nu mai este prim-ministru. Si-acuma sa facem un exercitiu impreuna sa vedem ce se intimpla in PNL in acel moment. Ei bine, eu va spun ca o sa fie o mare tulburare. Si nu stiu cum va iesi de acolo PNL-ul. Asadar, eu cred ca in acel moment cei care sint la baza partidului vor avea in sfirsit curajul sa spuna ce au de spus. Pentru ca altfel se vor scufunda cu totul. Vor avea de ales. Sa pastreze gruparea petro-liberala sau sa incerce o salvare. Si salvarea va fi debarcarea acestei grupari si in final, vrind nevrind vor trebui sa faca asta, sa vina cu noi. Si dati-mi voie sa transmit un mesaj: liberalii, daca vor intr-adevar sa fie intr-un partid mare, trebuie sa vina in PD-L pentru ca in PD-L exista pentru ei matca liberala, de dreapta, in care se pot regasi.
Ati convins-o pe Mona Musca sa candideze la parlament?
N-am convins-o.
Ati mai avut vreo discutie?
Am avut o discutie chiar ieri, n-am reusit s-o conving.
Care-i motivul pentru care n-ar vrea?
Nici nu cred ca este total opaca la aceasta idée dar deocamdata vrea sa lamureasca doua chestiuni: daca mai are motivatia necesara sa revina in politica dupa ce I s-a intimplat pentru ca linsajul la care a fost supusa ar fi fost demolator si pentru un barbat
si se gindeste si daca pentru partid ar putea sa constituie un handicap.
Ati fost ministrul al justitiei, stiti despre ce e vorba, dar eu am o nedumerire. Cum va explicate numirea lui Predoiu ca ministru al Justitiei, un nume agreat fara nici o problema de presedintele Basescu in conditiile in care, dupa cum se stie, a lucrat pentru Dinu Patriciu.
Eu am multe nedumeriri dar aici nu sint deloc nedumerit. Intimplarea face ca-l cunosc foarte bine pe domnul Predoiu, a fost studentul meu, am colaborat in diferite imprejurari in profesie, am lucrat in ultimul timp intr-o comisie la ministerul Justitiei pentru elaborarea amendamentelor la codului civil, este un bun profesionist si chiar daca a lucrat la un moment dat pentru Patriciu, a facut-o ca un profesionist. Asadar cred ca trebuie sa-I acordam credit si ati vazut ca si presedintele i-a acordat credit plecind tocmai de la faptul ca este un profesionist, ca este un technocrat. Pina la urma pentru PNL, Ciolos si Predoiu au fost solutii de avarie. PNL nu a mai avut, cadre, oameni politici apti sa ocupe asemenea functii si atunci a recurs la doi tehnocrati.
De unde stie dl Basescu ca dl Predoiu nu lucreaza pentru Patriciu in continuare?
In pofida temperamentului sau bine cunoscut, Traian Basescu este un om politic rational si daca trecem in revista atitudinile de principiu avute din 2004 pina astazi nu veti gasi o pozitie gresita. Asadar, in chestiunea Predoiu n-avea cum sa aiba alta parere, cita vreme lui Predoiu nu i se poate reprosa concret nimic. Si faptul ca a lucrat pentru Patriciu la un moment dat nu este un lucru care sa-i dauneze imaginii. Repet, Traian Basescu este un om politic rational
A fost rational si cind a vorbit de tonomate, avind in vedere reactiile pe care le-a stirnit?
Eu cred ca a fost o interventie deliberata si cred ca din aceasta interventie, presedintele Basescu a cistigat foarte mult electoral si cred ca a facut-o cu gindul sa cistige electoral. Dar in acelasi timp a fost si consecvent cu el insusi, pentru ca asa cum stim din 2004 si pina astazi, exista o relatie nesanatoasa intre politica, afaceri si media. Exista o tendinta de cartelare in presa, or asta pentru democratie si pentru economia de piata
inseamna un pericol mortal. Basescu, din 2004 are o atitudine ferma impotriva acestei tendinte de cartelare.Si eu cred ca acest tip de monopol care s-a creat este o primejdie grava si pentru economie, pentru capitalismul concurential si pentru democratie.
Ati mai vorbit cu presedintele Basescu in ultima perioada?
N-am mai vorbit cu Basescu din decembrie anul trecut, la Cotroceni cind am fost invitati pentru prima data ca partid politic, ca PLD, si cu acea ocazie am discutat inclusiv chestiunea comasarii celor doua partide. Si i–am spus atunci din partea PLD ca daca nu se face foarte repede aceasta comasare, inainte de locale, risca sa nu se mai faca niciodata. Si ma bucur ca liderii PD au aderat intre timp la acest mesaj.
Dumneavoastra personal pe cine ati dori drept candidat la primaria Bucurestiului din partea PD-L? Cine credeti ca ar fi cel mai potrivit?
Daca ma intrebati pe mine, am doua preferinte, Blaga si Negoita. In momentul de fata din tot ce exista in PD-L cred ca acesti doi oameni sint cei mai potriviti si oricare dintre ei ar face o figura foarte buna.
Dar de unde aceasta incapatinare la domnul Blaga de a nu accepta o asemenea nominalizare?
Eu nu cred ca e vorba de incapatinare. Cred ca fiecare om politic are un proiect personal si este firesc sa aiba, pe de alta parte exista si un proiect al partidului. Uneori, intre cele doua proiecte nu exista o legatura. El a spus foarte clar ca ar vrea sa fie la ministerul de Interne. A pornit acolo un proiect de reforma. Dar daca ma intrebati, eu cred ca el este foarte competent pe probleme de administratie si daca va accepta va fi ales si dupa aceea vom spune ca avem cel mai bun primar pe care l-a avut Bucurestiul.
UPDATE: 20:00 - “PD-L are nevoie de doi-trei ani pentru a-si cistiga o identitate”
Sinteti un fel de sahist in politica, un om care gindeste cu citeva mutari inainte. Care e urmatoarea mutare a PD-L?
Exista doua tipuri de mutari pe care PD-L le are la dispozitie. Exista mutari urgente in vederea celor doua campanii
electorale din acest an si exista mutari pe termen mediu si lung. Cum urgenta nu este domeniul meu, ma ocup mai degraba de mutarile pe termen mediu si lung. Iar aici PD-L are doua mutari de facut. Prima, sa cistige consistenta necesara pentru a nu i se mai reprosa ca este un partid fara identitate, si pentru asta avem nevoie de cel putin doi-trei ani, in al doilea rind are nevoie de un nou tip de organizare. Doua elemente sint importante aici: ce fel de oameni vom promova in viitor, si daca vorbim de reforma clasei politice ea trebuie sa inceapa in primul rind din partid, iar PD-L ca partid de dreapta ar trebui sa fie pionierul acestei reforme interne. Iar al doilea element care ar trebui sa schimbe fata partidului este in ce masura vom reusi cuplarea cu Partidul Popular European, sa devenim nu numai un partid romanesc ci si un partid european.
Vorbeati de definirea identitatii PD-L, a identitatii doctrinare…
E mai mult decit doctrina. Pentru ca in momentul de fata in program avem acest set de valori si principii care contribuie la definirea noastra doctrinara
Si ce va lipseste atunci?
Nu am vindut inca acest program. Avem nevoie de doi-trei ani pentru a vinde acest program. Eu, de exemplu, vineri si simbata voi fi la Arad si Timisoara unde voi repeta dezbaterea pe care am avut-o la Bucuresti la inceputul lui ianuarie despre doctrina dreptei. Dar nu este suficient sa facem doua trei dezbateri de genul asta. E nevoie ca perceptia publica sa fie pe masura acestui set de valori si principii si care deocamdata nu sint percepute. Daca va intreb si pe dvs nu stiti despre ce este vorba.
Nu, eu stiu doar ce declara Emil Boc, ce declara Vasile Blaga...
Ei bine, e nevoie sa avem comunicatori la nivelul partidului, si nu numai la nivel central ci si la nivel local
Ati vorbit mereu, si chiar recent, de nevoia de a dezvolta in sinul PD-L a acelui curent liberal in ideea ca liberalii din PNL ar putea fi atrasi in acest fel catre PD-L. Eu in acest moment nu vad nici un curent liberal in PD-L. Dvs sinteti destul de discret, dl Stolojan e chiar si mai discret decit dvs in ultima vreme, ceilalti lideri din fostul PLD sint mai degraba intr-un plan secund. PD-L continua sa fie identificat cu liderii PD.
E nevoie si de oameni care sa faca lucrurile importante intr-un partid. Eu, spre exemplu, trei luni de zile m-am ocupat cu o chestiune vitala. Daca aceasta chestiune nu era rezolvata, PD-L risca sa intre intr-o catastrofa de imagine
Care era pericolul ala atit de mare?
Inregistrarea juridica a partidului. Daca depaseam ziua de joi, 20 martie, fara sa rezolvam aceasta chestiune, riscul era sa ratam inscrierea in campania pentru alegerile locale ca partid nou constituit. Va dati seama ce catastrofa era?
Si ce v-a incurcat sa o rezolvati mai repede?
Ne-au incurcat niste contestatii. Si aceasta a fost o chestiune foarte discreta, dar eu m-am ocupat de ea trei luni de zile. Si vreau sa va spun ca aceasta lupta juridica finalizata cu bine a fost mai importanta decit orice interventie as fi putut sa am in aceasta perioada. A doua chestiune. Liberalii de dreapta sint in PD-L. Si aici e vorba de o distinctie care in Romania, din pacate, se admite foarte greu
Pot sa admit si asta, ca ar fi in PD-L. Dar eu spun ca deocamdata nu-i vedem. Pentru ca imaginea PD-L e data de fapt de liderii fostului PD. Eu ca alegator identific acest nou partid cu fostul PD.
In ce ma priveste voi fi de-acum vizibil in ceea ce priveste aceste programe legate de doctrina partidului. Eu personal de asta ma voi ocupa. Si vreau ca in acest an sa fac aceste dezbateri in toata tara. Unde o sa ma mai vedeti ca reprezentant al curentului liberal? Coordonez impreuna cu Adrian Videanu comisiile de specialitate ale partidului care au intre altele misiunea sa redacteze programul de guvernare. Odata ce va fi redactat se va pune problema sa vindem acest produs
, sa-l impachetam….
Asta se va intimpla dupa locale, oricum..
Poate chiar inainte de locale cu anumite programe sectoriale care intereseaza si alegerile locale. Dar eu cred ca nu ne-ati lasat deloc timp ca sa ne vedem ca liberali in noul partid. Eu repet, cred ca ceea ce am facut este foarte important. Apoi Teodor Stolojan pe temele economice sint convins ca va fi din ce in ce mai vizibil. Apoi Gheorghe Flutur. E adevarat ca nu-l vedeti in Bucuresti, dar daca mergeti in Moldova o sa-l vedeti la treaba si..
Inteleg ca dvs liderii fostului PLD sinteti cu munca in teren, iar cei de la PD cu vorba la televizor
Nu, sa stiti ca exista o perceptie deformata. Pentru ca daca vorbim de munca in teritoriu, cred ca liderii PD fac mai multa decit liderii care au provenit din PLD. Dar pina la urma sintem o echipa. Si va rog sa remarcati ca intr-o perioada foarte scurta de timp am reusit sa sudam structurile celor doua partide si sa asezonam culturile lor organizationale.
Da, nu-i usor intr-adevar sa faci o fuziune peste noapte
N-a fost o fuziune peste noapte.
Peste trei nopti
A fost o comasare peste sapte ani.Prima discutie despre nasterea acestui partid am avut-o cu Traian Basescu in decembrie 2000.
Domnule Stoica, sa va reamintesc disputa dvs cu Traian Basescu legata de fuziune?
A fost o disputa conjuncturala publica
Sa inteleg ca domnul Basescu gindea de fapt altfel decit vorbea in public?
Din punct de vedere tactic a crezut ca atunci era mai bine sa vorbeasca public altfel
A fost chiar foarte dur la adresa dumneavoastra…
Atit de multi oameni au fost duri la adresa mea ca sint ca un crocodil cu carapace, nu ma mai strapunge mai nimic
Ati facut fuziunea, urmeaza alegerile. Cum va veti imparti candidatii, ca aici cred ca veti avea o problema? Va fi un algoritm?
Cind am facut aceasta comasare am spus foarte clar ca nu aplicam nici un algoritm. Avem un singur criteriu: credibilitatea politica. Si asta este masurabila. De exemplu, pentru alegerile locale, candidatii pentru posturile de primar sint determinati pe baza sondajelor de opinie. Dar si la parlamentare va fi la fel.
vineri, 27 martie 2009
Tăriceanu: Boc şi Stolojan sunt papagalii lui Traian Băsescu
Aflat în judeţul Mehedinţi, unde PNL şi-a lansat candidaţii, Călin Popescu Tăriceanu a adus acuze grave liderilor PD-L.
Premierul a declarat că Emil Boc şi Theodor Stolojan sunt papagalii preşedintelui Traian Băsescu.
Vicepreşedintele PD-L Theodor Stolojan a reacţionat la declaraţia primului-ministru şi a susţinut că premierul "coboară din ce în ce mai jos ştacheta politicii pe măsură ce alianţa cu PSD-ul devine tot mai clară".
"Pentru mine este o onoare să fiu în echipă cu domnul Emil Boc şi cu domnul preşedinte Traian Băsescu. Domnul Tăriceanu a demonstrat încă o dată că nu este decât reprezentantul acelei oligarhii formate în cursul unei tranziţii îmbogăţite pe cale dubioasă şi care se opune progresului şi reformei în România. Nu vom coborî la nivelul cuvintelor pe care domnul Tăriceanu le foloseşte azi", a mai spus Theodor Stolojan.
Premierul a declarat că Emil Boc şi Theodor Stolojan sunt papagalii preşedintelui Traian Băsescu.
Vicepreşedintele PD-L Theodor Stolojan a reacţionat la declaraţia primului-ministru şi a susţinut că premierul "coboară din ce în ce mai jos ştacheta politicii pe măsură ce alianţa cu PSD-ul devine tot mai clară".
"Pentru mine este o onoare să fiu în echipă cu domnul Emil Boc şi cu domnul preşedinte Traian Băsescu. Domnul Tăriceanu a demonstrat încă o dată că nu este decât reprezentantul acelei oligarhii formate în cursul unei tranziţii îmbogăţite pe cale dubioasă şi care se opune progresului şi reformei în România. Nu vom coborî la nivelul cuvintelor pe care domnul Tăriceanu le foloseşte azi", a mai spus Theodor Stolojan.
Guşă, "şicanat" politic
Liderul PIN Cozmin Guşă califică decizia BEC de a-i respinge semnul electoral drept un gest politic prin care celelelate partide vor să îl şicaneze şi anunţă că o va contesta, considerând-o ilegală.
"Este evident că e un gest politic prin care celelelate partide doresc să mă şicaneze. În acelaşi timp, este o decizie ilegală, pentru că, în felul în care unele partide au săgeată, balanţă sau fel de fel de flori, eu am ales, pe lângă nişte semne, şi anumite cuvinte" a declarat Guşă, citat de Mediafax.
Guşă este candidat la Primăria Capitalei din partea alianţei electorale "Lista lui Cozmin". Sigla de campanie
a noii alianţe este formată din două semicercuri de culoare roşie, despărţite de o bandă albă, pe care este scris cu roşu: "Ne-am săturat cât ne-au furat", pe două rânduri, iar pe semicercul de jos scrie cu litere albe "Lista lui Cozmin".
Biroul Electoral Central a respins şi unul dintre semnele electorale ale Partidului Social Român, care depusese două semne pentru alegerile locale din iunie: unul în mod legal de către reprezentantul partidului, Ion Ciucă, reprezentând "Gânditorul de la Hamangia", semn pe care partidul îl are de la înfiinţare, şi un alt semn electoral, cu "Coloana lui Brâncuşi".
Reprezentantul PDL în BEC a precizat că, în urma analizei, s-a constatat că, în mod legal, poate rămâne ca semn electoral doar "Gânditorul de la Hamangia", deoarece, în statut, acesta este semnul electoral comunicat de persoana abilitată legal pentru a face adresele de depunere.
"Este evident că e un gest politic prin care celelelate partide doresc să mă şicaneze. În acelaşi timp, este o decizie ilegală, pentru că, în felul în care unele partide au săgeată, balanţă sau fel de fel de flori, eu am ales, pe lângă nişte semne, şi anumite cuvinte" a declarat Guşă, citat de Mediafax.
Guşă este candidat la Primăria Capitalei din partea alianţei electorale "Lista lui Cozmin". Sigla de campanie
a noii alianţe este formată din două semicercuri de culoare roşie, despărţite de o bandă albă, pe care este scris cu roşu: "Ne-am săturat cât ne-au furat", pe două rânduri, iar pe semicercul de jos scrie cu litere albe "Lista lui Cozmin".
Biroul Electoral Central a respins şi unul dintre semnele electorale ale Partidului Social Român, care depusese două semne pentru alegerile locale din iunie: unul în mod legal de către reprezentantul partidului, Ion Ciucă, reprezentând "Gânditorul de la Hamangia", semn pe care partidul îl are de la înfiinţare, şi un alt semn electoral, cu "Coloana lui Brâncuşi".
Reprezentantul PDL în BEC a precizat că, în urma analizei, s-a constatat că, în mod legal, poate rămâne ca semn electoral doar "Gânditorul de la Hamangia", deoarece, în statut, acesta este semnul electoral comunicat de persoana abilitată legal pentru a face adresele de depunere.
Frate, ce de case aveti!
Afaceristi, posesori de terenuri, actionari, patroni, parlamentarii mai au si case fara numar, dupa cum reiese din declaratiile lor de avere. Pe unele le inchiriaza, si asa isi rotunjesc veniturile fara nici un efort, altele sunt case de vacanta, pentru o relaxare bine-meritata dupa munca prestata din greu la Casa Poporului. Libertatea va prezinta astazi topul politicienilor care detin cele mai multe case.
Senatorul Adrian Paunescu (PSD) - 9 case
Senatorul PSD Adrian Paunescu conduce topul detinatorilor de case: are trei apartamente - unul in Bucuresti, unul in Vatra Dornei si unul in Craiova. Acestea au o suprafata insumata de aproximativ 250 de metri patrati. Paunescu detine si trei vile in Bucuresti, Tancabesti si Barca cu o suprafata aproximativa de 750 de metri patrati si alte trei case de vacanta in Breaza, Rosia Montana si Bragadiru, de peste 300 metri patrati.
Deputatul Gabriel Oprea (PSD) - 8 case
Deputatul PSD Gabriel Oprea are doua case in Bucuresti si una in Pipera, insumand peste 2.000 mp, doua apartamente in Bucuresti cu suprafata de circa 140 mp amandoua, o casa de vacanta in Mangalia si una in Predeal -cam 200 mp.
Deputatul Ioan Adam (PSD) - 7 case
Un proaspat deputat care il inlocuieste pe europarlamentarul PSD Titus Corlateanu este social-democratul brasovean Ioan Adam, care se poate mandri cu sapte locuinte: trei vile, o casa de vacanta si trei apartamente. El se lafaie in peste 1.500 de metri patrati in Bucuresti si Brasov.
Senatorul Anghel Iordanescu (PSD) - 6 case
Senatorul PSD Anghel Iordanescu are sase case: trei in Bucuresti, una in Ilfov, un apartament, o casa de vacanta la Breaza si inca una la Snagov. Totalul spatiului locativ al fostului selectioner al nationalei de fotbal e de peste 1.200 mp.
Senatorul Adrian Paunescu (PSD) - 9 case
Senatorul PSD Adrian Paunescu conduce topul detinatorilor de case: are trei apartamente - unul in Bucuresti, unul in Vatra Dornei si unul in Craiova. Acestea au o suprafata insumata de aproximativ 250 de metri patrati. Paunescu detine si trei vile in Bucuresti, Tancabesti si Barca cu o suprafata aproximativa de 750 de metri patrati si alte trei case de vacanta in Breaza, Rosia Montana si Bragadiru, de peste 300 metri patrati.
Deputatul Gabriel Oprea (PSD) - 8 case
Deputatul PSD Gabriel Oprea are doua case in Bucuresti si una in Pipera, insumand peste 2.000 mp, doua apartamente in Bucuresti cu suprafata de circa 140 mp amandoua, o casa de vacanta in Mangalia si una in Predeal -cam 200 mp.
Deputatul Ioan Adam (PSD) - 7 case
Un proaspat deputat care il inlocuieste pe europarlamentarul PSD Titus Corlateanu este social-democratul brasovean Ioan Adam, care se poate mandri cu sapte locuinte: trei vile, o casa de vacanta si trei apartamente. El se lafaie in peste 1.500 de metri patrati in Bucuresti si Brasov.
Senatorul Anghel Iordanescu (PSD) - 6 case
Senatorul PSD Anghel Iordanescu are sase case: trei in Bucuresti, una in Ilfov, un apartament, o casa de vacanta la Breaza si inca una la Snagov. Totalul spatiului locativ al fostului selectioner al nationalei de fotbal e de peste 1.200 mp.
Alegătorii Elenei Udrea, "puşi pe gânduri" de unele articole apărute pe seama acesteia
Elena Udrea îşi comandă sondaje sociologice ca să scape de procesul civil pe care i l-a intentat Sorin Roşca Stănescu, fostul director al ziarului „Ziua”. Ieri, în instanţă, avocatul „blondei de la Cotroceni” a depus la dosarul cauzei „un studiu sociologic care arată că o majoritate covârşitoare a alegătorilor ei a fost pusă pe gânduri”. Avocatul pârâtei Udrea a explicat că acest lucru s-ar datora articolelor publicate în ziarul cu pricina, în special editoriale semnate de Sorin Roşca Stănescu.
„Pe lângă ancheta jurnalistică, există o serie de invective şi de cuvinte denigratoare la adresa doamnei Elena Udrea. Ele se referă la considerente legate de sex
, culoarea părului sau moralitate, elemente ce nu pot face subiect de pamflet sau glumă, mai ales când e vorba de demnitatea unei femei”, a adăugat avocatul pârâtei, care a depus, la rândul ei, o cerere reconvenţională prin care solicită daune de un leu.
Primarul Capitalei, martor-surpriză
În afară de sondajul de opinie, Udrea a adus şi un martor surpriză. Adriean Videanu, primarul general al Capitalei, a venit, ieri, în faţa instanţei Judecătoriei Sectorului 5 al Capitalei ca să explice cât de jignită s-a simţit pârâta în urma publicării articolelor din ziar. El a declarat că a perceput articolele ca având caracterul unei acţiuni de denigrare. „Este evident că a fost vorba de o campanie
de presă împotriva Elenei Udrea“, a spus Videanu, adăugând că nici el, ca politician, nu a fost ocolit de atacurile mass-media.
Blonda zice că nu e frivolă
Totuşi, edilul şef al Bucureştiului a declarat că nu cunoaşte persoane care să-şi fi schimbat părerea despre secretarul executiv al PD-L ca urmare a articolelor de presă apărute la adresa Elenei Udrea. Procesul a fost declanşat de S.R.Stănescu, în aprilie 2007, când fostul director de ziar a acuzat-o pe Elena Udrea că ar fi făcut, în cadrul unor emisiuni televizate, acuzaţii „grave” cu privire la persoana sa. „Apropiaţii domnului Roşca Stănescu înţeleg să şantajeze oamenii politici pentru a obţine sume de bani”, este una din afirmaţiile pentru care directorul Ziua a solicitat instanţei condamnarea Elenei Udrea. În replică, fostul consilier prezidenţial s-a plâns de faptul că
„Pe lângă ancheta jurnalistică, există o serie de invective şi de cuvinte denigratoare la adresa doamnei Elena Udrea. Ele se referă la considerente legate de sex
, culoarea părului sau moralitate, elemente ce nu pot face subiect de pamflet sau glumă, mai ales când e vorba de demnitatea unei femei”, a adăugat avocatul pârâtei, care a depus, la rândul ei, o cerere reconvenţională prin care solicită daune de un leu.
Primarul Capitalei, martor-surpriză
În afară de sondajul de opinie, Udrea a adus şi un martor surpriză. Adriean Videanu, primarul general al Capitalei, a venit, ieri, în faţa instanţei Judecătoriei Sectorului 5 al Capitalei ca să explice cât de jignită s-a simţit pârâta în urma publicării articolelor din ziar. El a declarat că a perceput articolele ca având caracterul unei acţiuni de denigrare. „Este evident că a fost vorba de o campanie
de presă împotriva Elenei Udrea“, a spus Videanu, adăugând că nici el, ca politician, nu a fost ocolit de atacurile mass-media.
Blonda zice că nu e frivolă
Totuşi, edilul şef al Bucureştiului a declarat că nu cunoaşte persoane care să-şi fi schimbat părerea despre secretarul executiv al PD-L ca urmare a articolelor de presă apărute la adresa Elenei Udrea. Procesul a fost declanşat de S.R.Stănescu, în aprilie 2007, când fostul director de ziar a acuzat-o pe Elena Udrea că ar fi făcut, în cadrul unor emisiuni televizate, acuzaţii „grave” cu privire la persoana sa. „Apropiaţii domnului Roşca Stănescu înţeleg să şantajeze oamenii politici pentru a obţine sume de bani”, este una din afirmaţiile pentru care directorul Ziua a solicitat instanţei condamnarea Elenei Udrea. În replică, fostul consilier prezidenţial s-a plâns de faptul că
Şase avioane F15 şi sute de militari americani, la Baza de la Câmpia Turzii
Americanii vor executa misiuni de poliţie militară, respectiv supravegherea spaţiului aerian, misiunea atingând punctul culminant în zilele de 2 - 4 aprilie.
Omul lui Tariceanu acuzat de santaj
Actualul secretar de stat in Cancelaria primului ministru, dar si sef al Departamentului pentru Dialog Social, Virgil Popescu, este un personaj controversat, cu un trecut presarat cu scandaluri de coruptie.
In 2001, din postura de director la filiala Mehedinti a Petrom, Popescu a avut probleme cu legea, fiind retinut de Politie sub acuzatia de fals, uz de fals, santaj si delapidare. Motivul: achizitionarea pentru Petrom a unui teren la un pret mult mai mare decat valoarea pietei. La vremea respectiva, presa a dezvaluit gaura de doua miliarde de lei pe care Popescu a dat-o societatii prin intermediul unor SRL-uri ale unor prieteni, prin cumpararea unui teren de 2,5 miliarde de lei vechi desi pretul initial era de doar 500 milioane. Ziarele vehiculau atunci si faptul ca firma care a fost implicata alaturi de Popescu in aceasta afacere a modernizat si benzinariile Petrom din judet, la preturi de doua- trei ori mai mari decat cele practicate in tara. Desi retinut de autoritati, scandalul a ramas fara urmari pentru Popescu, el preferand sa faca un pas inapoi, reluandu-si cariera universitara.
Cateva saptamani mai tarziu, in martie 2001, el a fost acuzat de santaj de catre un fost membru PNTCD, Aurel Panait. Cel din urma infiintase, impreuna cu un asociat - Nicolae Micsoniu, o firma
de paza: Vigilent Security SRL. Potrivit declaratiilor lui Panait, acesta a fost contactat de directorul Petrom care i-a cerut sa renunte la afacere in favoarea asociatului sau, amenintandu-l ca, in caz contrar, il va "termina". Drept urmare, in august 1999, cei doi asociati si-au impartit capitalul firmei de paza, lui Panait revenindu-i contractul semnat anterior cu Petrom Mehedinti. La scurt timp insa, acesta a primit din partea Petrom o instiintare porivit careia nu mai este nevoie de serviciile unei firme de paza.
In 2002, Popescu a fost implicat intr-un alt scandal de proportii, alaturi de prim-procurorul la Parchetul de pe langa Tribunalul Mehedinti, Irinel Paun. Procurorul era acuzat, intr-o sesizare primita la Curtea Suprema de Justitie, ca ar fi primit 20.000 dolari de la Virgil Popescu si de la tatal acestuia. Procurorii au constatat insa ca declaratiile martorilor care sustineau luarea de mita fara sa aiba probe nu se sustin, in conditiile in care acestia erau in relatii de dusmanie cu Irinel Paun. Pe de alta parte, Popescu este actionar principal la firma Automotive Trading SRL, a carei tituatura este similara cu societatea controlata de Tariceanu "Automotive Trading Services".
In 2001, din postura de director la filiala Mehedinti a Petrom, Popescu a avut probleme cu legea, fiind retinut de Politie sub acuzatia de fals, uz de fals, santaj si delapidare. Motivul: achizitionarea pentru Petrom a unui teren la un pret mult mai mare decat valoarea pietei. La vremea respectiva, presa a dezvaluit gaura de doua miliarde de lei pe care Popescu a dat-o societatii prin intermediul unor SRL-uri ale unor prieteni, prin cumpararea unui teren de 2,5 miliarde de lei vechi desi pretul initial era de doar 500 milioane. Ziarele vehiculau atunci si faptul ca firma care a fost implicata alaturi de Popescu in aceasta afacere a modernizat si benzinariile Petrom din judet, la preturi de doua- trei ori mai mari decat cele practicate in tara. Desi retinut de autoritati, scandalul a ramas fara urmari pentru Popescu, el preferand sa faca un pas inapoi, reluandu-si cariera universitara.
Cateva saptamani mai tarziu, in martie 2001, el a fost acuzat de santaj de catre un fost membru PNTCD, Aurel Panait. Cel din urma infiintase, impreuna cu un asociat - Nicolae Micsoniu, o firma
de paza: Vigilent Security SRL. Potrivit declaratiilor lui Panait, acesta a fost contactat de directorul Petrom care i-a cerut sa renunte la afacere in favoarea asociatului sau, amenintandu-l ca, in caz contrar, il va "termina". Drept urmare, in august 1999, cei doi asociati si-au impartit capitalul firmei de paza, lui Panait revenindu-i contractul semnat anterior cu Petrom Mehedinti. La scurt timp insa, acesta a primit din partea Petrom o instiintare porivit careia nu mai este nevoie de serviciile unei firme de paza.
In 2002, Popescu a fost implicat intr-un alt scandal de proportii, alaturi de prim-procurorul la Parchetul de pe langa Tribunalul Mehedinti, Irinel Paun. Procurorul era acuzat, intr-o sesizare primita la Curtea Suprema de Justitie, ca ar fi primit 20.000 dolari de la Virgil Popescu si de la tatal acestuia. Procurorii au constatat insa ca declaratiile martorilor care sustineau luarea de mita fara sa aiba probe nu se sustin, in conditiile in care acestia erau in relatii de dusmanie cu Irinel Paun. Pe de alta parte, Popescu este actionar principal la firma Automotive Trading SRL, a carei tituatura este similara cu societatea controlata de Tariceanu "Automotive Trading Services".
Candidează vara ca să câştige toamna
Aproape un sfert dintre parlamentari candidează la alegerile locale, deşi au şanse minime. Scopul este de a stabili acele colegii uninominale în care pot merge „la victorie“ în alegerile generale din toamnă.
Zeci de parlamentari, obişnuiţi cu viaţa dulce de demnitar la Capitală, se aruncă în bătaia uninominalului, râvnind la posturi de primari sau preşedinţi de consilii judeţene. Explicaţia avalanşei de candidaţi-parlamentari, mai ales că cei mai mulţi au şanse minime de a prinde un post în administraţia locală, este simplă. Alegerile de la 1 iunie reprezintă pentru foarte mulţi dintre senatorii şi deputaţii care mai doresc încă un mandat o bună ocazie de a-şi testa priza la electorat. Un test în vederea alegerilor parlamentare din toamnă organizate în sistem uninominal.
Scopul: trasarea colegiilor care-i avantajează
Toţi parlamentarii îşi doresc să fie realeşi, dar puţini au garanţii că acest lucru se va întâmpla. Ceilalţi fac calcule, ochesc câte un judeţ şi negociază împărţirea acestuia în colegii. Pentru delimitarea colegiilor ai nevoie să localizezi zonele din judeţ unde este situat electoratul pe care te poţi baza. Şi cum poţi afla acest lucru altfel decât candidând.
Cu rezultatele în faţă poţi să negociezi delimitarea colegiilor în aşa fel încât să ai grijă ca graniţele colegiului vizat să cuprindă electoratul propriu. După acest calcul par să acţioneze majoritatea parlamentarilor, care şi-au depus candidatura la locale, chiar dacă riscă să câştige doar „experienţă“. Senatorul PRM Gheorghe Funar este un exemplu. El candidează pentru Primăria Cluj-Napoca, deşi are şanse minime în faţa lui Emil Boc.
Un alt exemplu este senatorul PDL Dorel Onaca, contracandidatul lui Radu Mazăre. La fel şi deputatul PIN Cozmin Guşă, care candidează la Primăria Capitalei, oraş în care bătălia se dă între reprezentanţii PDL, PSD şi PNL; sau Cristian Adomniţei, deputat şi ministrul PNL al educaţiei, candidat la Primăria Iaşiului; sau deputatul PNL Nini Săpunaru, aspirant la preşedinţia CJ Vrancea, postul tradiţional al lui Marian Oprişan.
Lista parlamentarilor care şi-au depus candidatura tot pentru „experienţă“ poate continua cu Ioan Cindrea (PSD) la Sibiu, Mihai Bar (PSD) şi Radu Ţârle (PNL) la Bihor, Tiberiu Prodan (PNL) la Suceava. Pentru partide mici precum PC, aruncarea parlamentarilor în lupta pentru primării nu reprezintă nici măcar un test. În lipsa unor lideri cu notorietate, parlamentarii sunt singurii candidaţi posibili. De aceea, aproape toţi deputaţii şi senatorii conservatori au fost trimişi să candideze pentru primării.
Şefiile de judeţ le fac cu ochiul liderilor naţionali
Pentru unii dintre parlamentari, candidatura la preşedinţia unui consiliu judeţean nu este doar un test electoral în vederea alegerilor din toamnă. Un motiv suplimentar este necesitatea ca aceşti candidaţi, în general lideri vechi cu notorietate naţională, să fie locomotive în judeţene. Acesta este şi cazul senatorului PSD Ilie Sârbu, candidat la preşedinţia Consiliului Judeţean Timiş, judeţ dominat de PDL şi PNL.
Un alt exemplu este senatorul PDL Gheorghe Flutur, candidat la preşedinţia CJ Suceava, judeţ dominat de PSD. Democrat-liberalii chiar au făcut o strategie electorală din a-şi trimite liderii vechi de la „centru“ să candideze în judeţe: Radu Berceanu la şefia CJ Dolj, Ioan Oltean la Bistriţa- Năsăud şi Cezar Preda la Primăria Buzăului sunt doar câteva exemple.
Dincolo de ipoteza că aceste candidaturi fac parte dintr-o manevră de a mai scăpa „centrul“ de figurile învechite, toate judeţele în care PDL şi-a trimis liderii vechi au un numitor comun: au fost de-a lungul vremii şi sunt încă fiefuri electorale ale adversarilor de la PSD. Nu este exclus ca această orientare a liderilor vechi spre administraţia locală să fie motivată de greutatea financiară a funcţiilor de preşedinte de judeţ.
RETRAGERI „STRATEGICE“
Mai bine consilier local decât fost deputat
Printre actualii parlamentari, câţiva conştientizează că sunt şanse minime de a fi realeşi. De aceea îşi caută o retragere „strategică“ în posturile din administraţia locală. Un exemplu este deputatul PC de Teleorman Teodor Niţulescu, candidat la Primăria Municipiului Alexandria.
În aceeaşi situaţie se află deputatul PDL de Alba, Liviu Mugurel Sârbu, candidat la Primăria Sebeş, şi deputatul PSD de Sălaj, Iuliu Nosa, candidat pentru Zalău. Toţi au în comun faptul că au mai fost edili ai oraşelor unde candidează, dar au renunţat la poziţii în favoarea parlamentului.
Acestora li se adaugă aleşii care nu mai au nicio speranţă să fie realeşi pentru un nou mandat. Ei s-ar mulţumi chiar şi cu un post de viceprimar sau simplu consilier judeţean. Din acest motiv, ei candidează direct pe lista de consilieri judeţeni, pentru a nu mai fi nevoiţi să-şi demonstreze priza la electorat, prin intermediul votului uninominal.
Zeci de parlamentari, obişnuiţi cu viaţa dulce de demnitar la Capitală, se aruncă în bătaia uninominalului, râvnind la posturi de primari sau preşedinţi de consilii judeţene. Explicaţia avalanşei de candidaţi-parlamentari, mai ales că cei mai mulţi au şanse minime de a prinde un post în administraţia locală, este simplă. Alegerile de la 1 iunie reprezintă pentru foarte mulţi dintre senatorii şi deputaţii care mai doresc încă un mandat o bună ocazie de a-şi testa priza la electorat. Un test în vederea alegerilor parlamentare din toamnă organizate în sistem uninominal.
Scopul: trasarea colegiilor care-i avantajează
Toţi parlamentarii îşi doresc să fie realeşi, dar puţini au garanţii că acest lucru se va întâmpla. Ceilalţi fac calcule, ochesc câte un judeţ şi negociază împărţirea acestuia în colegii. Pentru delimitarea colegiilor ai nevoie să localizezi zonele din judeţ unde este situat electoratul pe care te poţi baza. Şi cum poţi afla acest lucru altfel decât candidând.
Cu rezultatele în faţă poţi să negociezi delimitarea colegiilor în aşa fel încât să ai grijă ca graniţele colegiului vizat să cuprindă electoratul propriu. După acest calcul par să acţioneze majoritatea parlamentarilor, care şi-au depus candidatura la locale, chiar dacă riscă să câştige doar „experienţă“. Senatorul PRM Gheorghe Funar este un exemplu. El candidează pentru Primăria Cluj-Napoca, deşi are şanse minime în faţa lui Emil Boc.
Un alt exemplu este senatorul PDL Dorel Onaca, contracandidatul lui Radu Mazăre. La fel şi deputatul PIN Cozmin Guşă, care candidează la Primăria Capitalei, oraş în care bătălia se dă între reprezentanţii PDL, PSD şi PNL; sau Cristian Adomniţei, deputat şi ministrul PNL al educaţiei, candidat la Primăria Iaşiului; sau deputatul PNL Nini Săpunaru, aspirant la preşedinţia CJ Vrancea, postul tradiţional al lui Marian Oprişan.
Lista parlamentarilor care şi-au depus candidatura tot pentru „experienţă“ poate continua cu Ioan Cindrea (PSD) la Sibiu, Mihai Bar (PSD) şi Radu Ţârle (PNL) la Bihor, Tiberiu Prodan (PNL) la Suceava. Pentru partide mici precum PC, aruncarea parlamentarilor în lupta pentru primării nu reprezintă nici măcar un test. În lipsa unor lideri cu notorietate, parlamentarii sunt singurii candidaţi posibili. De aceea, aproape toţi deputaţii şi senatorii conservatori au fost trimişi să candideze pentru primării.
Şefiile de judeţ le fac cu ochiul liderilor naţionali
Pentru unii dintre parlamentari, candidatura la preşedinţia unui consiliu judeţean nu este doar un test electoral în vederea alegerilor din toamnă. Un motiv suplimentar este necesitatea ca aceşti candidaţi, în general lideri vechi cu notorietate naţională, să fie locomotive în judeţene. Acesta este şi cazul senatorului PSD Ilie Sârbu, candidat la preşedinţia Consiliului Judeţean Timiş, judeţ dominat de PDL şi PNL.
Un alt exemplu este senatorul PDL Gheorghe Flutur, candidat la preşedinţia CJ Suceava, judeţ dominat de PSD. Democrat-liberalii chiar au făcut o strategie electorală din a-şi trimite liderii vechi de la „centru“ să candideze în judeţe: Radu Berceanu la şefia CJ Dolj, Ioan Oltean la Bistriţa- Năsăud şi Cezar Preda la Primăria Buzăului sunt doar câteva exemple.
Dincolo de ipoteza că aceste candidaturi fac parte dintr-o manevră de a mai scăpa „centrul“ de figurile învechite, toate judeţele în care PDL şi-a trimis liderii vechi au un numitor comun: au fost de-a lungul vremii şi sunt încă fiefuri electorale ale adversarilor de la PSD. Nu este exclus ca această orientare a liderilor vechi spre administraţia locală să fie motivată de greutatea financiară a funcţiilor de preşedinte de judeţ.
RETRAGERI „STRATEGICE“
Mai bine consilier local decât fost deputat
Printre actualii parlamentari, câţiva conştientizează că sunt şanse minime de a fi realeşi. De aceea îşi caută o retragere „strategică“ în posturile din administraţia locală. Un exemplu este deputatul PC de Teleorman Teodor Niţulescu, candidat la Primăria Municipiului Alexandria.
În aceeaşi situaţie se află deputatul PDL de Alba, Liviu Mugurel Sârbu, candidat la Primăria Sebeş, şi deputatul PSD de Sălaj, Iuliu Nosa, candidat pentru Zalău. Toţi au în comun faptul că au mai fost edili ai oraşelor unde candidează, dar au renunţat la poziţii în favoarea parlamentului.
Acestora li se adaugă aleşii care nu mai au nicio speranţă să fie realeşi pentru un nou mandat. Ei s-ar mulţumi chiar şi cu un post de viceprimar sau simplu consilier judeţean. Din acest motiv, ei candidează direct pe lista de consilieri judeţeni, pentru a nu mai fi nevoiţi să-şi demonstreze priza la electorat, prin intermediul votului uninominal.
Fostul procuror general adjunct al României, la DNA
Procurorul Gabriela Ghiţă, anchetat în scandalul fraudei la examenul pentru funcţii de conducere în parchete unde a fost preşedinte al Comisiei de examinare, s-a prezentat astăzi la DNA pentru prezentarea materialului de urmărire penală.
Gabriela Ghiţă a declarat, la intrarea în sediul DNA, că astăzi, în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), va fi luată în discuţie validarea examenului pentru numirea unor magistraţi în funcţii de conducere la parchete.
În acest dosar, Gabriela Ghiţă, procuror la Parchetul Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie este cercetată de procurorii DNA pentru permiterea accesului la informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
DNA a început, la sfârşitul lunii noiembrie 2007, o anchetă care vizează aspecte legate de posibila fraudare a examenului pentru ocuparea unor funcţii de conducere în cadrul parchetelor, fiind puşi sub învinuire cinci magistraţi şi un notar, printre care şi Gabriela Ghiţă.
Gabriela Ghiţă a declarat, la intrarea în sediul DNA, că astăzi, în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), va fi luată în discuţie validarea examenului pentru numirea unor magistraţi în funcţii de conducere la parchete.
În acest dosar, Gabriela Ghiţă, procuror la Parchetul Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie este cercetată de procurorii DNA pentru permiterea accesului la informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
DNA a început, la sfârşitul lunii noiembrie 2007, o anchetă care vizează aspecte legate de posibila fraudare a examenului pentru ocuparea unor funcţii de conducere în cadrul parchetelor, fiind puşi sub învinuire cinci magistraţi şi un notar, printre care şi Gabriela Ghiţă.
Fondurile de pensii negociaza concret intre ele pentru preluari
Piata
pensiilor private a intrat in faza fuziunilor si achizitiilor. Daca posibilele tinte de preluare neaga ca ar purta discutii cu privire la vanzarile portofoliilor, unii administratori ai unor fonduri de marime medie au recunoscut ca intentioneaza sa achizitioneze alte fonduri.
In prezent nu exista un cadru legal care sa reglementeze fuziunile sau preluarile intre fonduri, urmand ca norma privind fuziunile si achizitiile in acest sistem sa fie lansata la sfarsitul acestei luni spre dezbatere publica.
Intentiile de achizitii au fost formulate in special de companii din mijlocul clasamentului, care doresc sa-si consolideze pozitia pe piata.
Astfel, BCR Administrare
Fond de Pensii, companie aflata pe locul opt, cu 123.819 de participanti si o cota de piata de 2,97%, a declarat ca nu exclude posibilitatea unei cresteri "bulk" de portofoliu, dar se bazeaza si pe cresterea organica.
Simona Ditescu, directorul general al BCR Administrare Fond de Pensii, a precizat ca se afla in discutii cu unii jucatori din piata. "Ne va fi greu sa ajungem la nivelul fondurilor detinute de asiguratori, insa dorim sa ocupam primul loc in topul fondurilor care apartin bancilor", a spus aceasta.
"Strategia BCR Administrare Fond de Pensii difera fata de cea din perioada campaniei
intrucat aceea a fost o perioada unica, clar delimitata in timp. In continuare ne vom apropia atat clientii existenti, cat si de cei potentiali prin diverse programe de fidelizare sau atragere", a precizat Ditescu.
De asemenea, Omniasig Pensii Private, ce administreaza fondul Omniforte, vrea sa fuzioneze sau sa cumpere alt fond de pensii pentru a-si creste cota de piata pana la 2-3%, conform declaratiilor reprezentantilor companiei.
"Principalul obiectiv al companiei este acela de a administra un volum de active cat mai mare, pentru ca randamentele sa fie cat mai bune", a declarat Cristina Nitescu, CEO Omniasig Pensii.
In cazul unei achizitii, Omniasig Pensii Private are in vedere mai ales pretul pentru un participant, pentru ca tranzactia sa fie una rentabila.
Compania se afla pe locul 10, cu 63.264 participanti si are o cota de piata de 1,52%.
De asemenea, Mihai Coca-Cozma, directorul general al AIG Fond de Pensii, a declarat anterior ca, pentru consolidarea pozitiei in piata, este interesat sa preia un alt jucator din piata, cu peste 50.000 de aderenti.
Acesta a adaugat ca AIG a atras participanti cu un venit peste medie sau cu mult peste medie, deoarece vanzarile au fost facute prin intermediul bancilor. Compania s-a clasat pe locul 6 si detine 6,28% din piata pensiilor private, avand 261.125 participanti.
Totodata, Ioan Vreme, directorul general al Generali Fond de Pensii, administratorul fondului Aripi, a declarat pentru DailyBusiness ca pe viitor s-ar putea gandi la o fuziune sau preluare a unui alt fond de pensii, insa nu are intentii imediate.
pensiilor private a intrat in faza fuziunilor si achizitiilor. Daca posibilele tinte de preluare neaga ca ar purta discutii cu privire la vanzarile portofoliilor, unii administratori ai unor fonduri de marime medie au recunoscut ca intentioneaza sa achizitioneze alte fonduri.
In prezent nu exista un cadru legal care sa reglementeze fuziunile sau preluarile intre fonduri, urmand ca norma privind fuziunile si achizitiile in acest sistem sa fie lansata la sfarsitul acestei luni spre dezbatere publica.
Intentiile de achizitii au fost formulate in special de companii din mijlocul clasamentului, care doresc sa-si consolideze pozitia pe piata.
Astfel, BCR Administrare
Fond de Pensii, companie aflata pe locul opt, cu 123.819 de participanti si o cota de piata de 2,97%, a declarat ca nu exclude posibilitatea unei cresteri "bulk" de portofoliu, dar se bazeaza si pe cresterea organica.
Simona Ditescu, directorul general al BCR Administrare Fond de Pensii, a precizat ca se afla in discutii cu unii jucatori din piata. "Ne va fi greu sa ajungem la nivelul fondurilor detinute de asiguratori, insa dorim sa ocupam primul loc in topul fondurilor care apartin bancilor", a spus aceasta.
"Strategia BCR Administrare Fond de Pensii difera fata de cea din perioada campaniei
intrucat aceea a fost o perioada unica, clar delimitata in timp. In continuare ne vom apropia atat clientii existenti, cat si de cei potentiali prin diverse programe de fidelizare sau atragere", a precizat Ditescu.
De asemenea, Omniasig Pensii Private, ce administreaza fondul Omniforte, vrea sa fuzioneze sau sa cumpere alt fond de pensii pentru a-si creste cota de piata pana la 2-3%, conform declaratiilor reprezentantilor companiei.
"Principalul obiectiv al companiei este acela de a administra un volum de active cat mai mare, pentru ca randamentele sa fie cat mai bune", a declarat Cristina Nitescu, CEO Omniasig Pensii.
In cazul unei achizitii, Omniasig Pensii Private are in vedere mai ales pretul pentru un participant, pentru ca tranzactia sa fie una rentabila.
Compania se afla pe locul 10, cu 63.264 participanti si are o cota de piata de 1,52%.
De asemenea, Mihai Coca-Cozma, directorul general al AIG Fond de Pensii, a declarat anterior ca, pentru consolidarea pozitiei in piata, este interesat sa preia un alt jucator din piata, cu peste 50.000 de aderenti.
Acesta a adaugat ca AIG a atras participanti cu un venit peste medie sau cu mult peste medie, deoarece vanzarile au fost facute prin intermediul bancilor. Compania s-a clasat pe locul 6 si detine 6,28% din piata pensiilor private, avand 261.125 participanti.
Totodata, Ioan Vreme, directorul general al Generali Fond de Pensii, administratorul fondului Aripi, a declarat pentru DailyBusiness ca pe viitor s-ar putea gandi la o fuziune sau preluare a unui alt fond de pensii, insa nu are intentii imediate.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
